România va avea probleme în privinta cheltuirii banilor europeni, însa 2008 va fi anul relevant pentru absorbtia fondurilor structurale, a declarat ieri seful echipei de tranzitie PHARE, din cadrul reprezentantei Comisiei Europene (CE) la Bucuresti, Georgio Ficarelli. „România a fost mereu buna la realizarea proiectelor, însa a stat prost la capitolul implementare, adica la cheltuirea banilor europeni. Consider ca se va mentine acest trend, însa 2008 va fi relevant pentru absorbtia fondurilor structurale, nu 2007“, a mai spus oficialul. Acesta a aratat ca, în ceea ce priveste programul PHARE, tara noastra nu va pierde bani în acest an, desi se înregistreaza întârzieri la unele proiecte. „Mai sunt câteva licitatii care au fost amânate din lipsa participantilor, însa, per total, consider ca programul PHARE a fost un succes“, a afirmat seful echipei de tranzitie PHARE, din cadrul reprezentantei Comisiei Europene (CE) la Bucuresti. În ceea ce priveste alegerile europarlamentare de duminica, oficialul reprezentantei CE a precizat ca participarea slaba a românilor la vot nu este o exceptie, întrucât acum doi ani aceleasi procente scazute de participare s-au înregistrat în privinta tarilor proaspat aderate. “Din nefericire, în România, ca si în tarile care au aderat înainte, problemele nationale au primat în fata celor europene. Trebuie gasita o solutie ca în campania pentru alegerile la Parlamentul European problemele sa fie focusate pe teme comunitare. În acest sens, este nevoie de o discutie la nivel european”, a mai declarat Georgio Ficarelli, adaugând ca a fi fost de asteptat ca statele nou aderate sa fie mai entuziasmate în privinta alegerii propriilor parlamentari europeni. Absorbtia fondurilor, problema veche De-a lungul timpului, problema capacitatii reduse de absorbtie a fondurilor europene a fost îndelung dezbatuta de analistii economici. Principalele obstacole cu care se confruntau România si Bulgaria, în perioada respectiva, erau reflectate în abilitatea redusa de a folosi eficient fondurile internationale din cauza lipsei experientei pentru elaborarea unor proiecte de amploare, la standarde europene, a deficitului de transparenta în organizarea licitatiilor, precum si a gradului scazut de întelegere a metodelor prin care se pot accesa finantari europene.De asemenea, cele doua state erau afectate de coruptie, fenomen care i-a determinat pe oficialii guvernamentali sa ezite în luarea unor decizii si pe autoritatile locale sa ignore procedurile europene. În plus, capacitatea de absorbtie a fondurilor europene a fost marcata de conflictele politice, care au distras atentia factorilor de decizie si au condus la încetinirea procesului de implementare a reformelor.În iunie anul trecut, se anunta ca peste jumatate din fondurile PHARE acordate României si Bulgariei între 2000 si 2004 nu fusesera utilizate în scopul prevazut de proiectele initiale. Chiar si în cazul în care utilizarea fondurilor era cea prevazuta de proiect, în raportul redactat de Curtea Europeana de Conturi se arata ca „rezultatele au ramas considerabil în urma planului stabilit, uneori au întârziat chiar si doi ani“. Referindu-se la utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele prevazute, Curtea Europeana de Conturi dadea exemplul proiectului denumit „Modernizare si Dezvoltare a Infrastructurii turistice din Piatra Neamt”. Conform respectivului raport, pomposul titlu al proiectului era “înselator”, deoarece zona renovata nu avea prea multe în comun cu turismul. Curtea a constatat atunci ca din bani europeni fusesera finantate lucrari de reparatii pentru un pod si trei kilometri ai unei strazi din afara zonei turistice, utilizate de localnici. Zona „turistica“ era reprezentata, de fapt, doar de strandul orasului, descris drept „o piscina degradata, goala, de dimensiuni olimpice“. Proiectul pentru o sala destinata târgurilor internationale din Constanta, finantat cu 6,4 milioane de euro, a fost sistat în septembrie 2004, când Consiliul Local a retras autorizatia de constructie. Alte exemple negative se refera la fondul destinat podului de peste Prut, neutilizat vreme de doi ani, deoarece Moldova nu construise si un drum aferent în continuarea acestuia. Raportul arata însa ca nu este vorba despre frauda, ci doar de proasta gestionare. Vinovati pentru aceasta situatie ar fi fost, conform Curtii de Conturi, atât Guvernele de la Bucuresti si Sofia, cât si Comisia Europeana. Membrii Comisiei Europene au explicat faptul ca, dupa perioada de monitorizare la care se refera raportul, proiectele au evoluat mult, ca si capacitatea de gestionare a fondurilor.