Criza politico-institutionala din Romania, care dureaza de trei luni, pare, pentru prima data, sa genereze si masuri necesare economiei, precum aerul pentru un inecat a carui resuscitare se incearca. Anuntata reducere a contributiilor de asigurari sociale cu sase puncte procentuale de catre premierul Tariceanu se constituie, daca va obtine sprijinul politic necesar in Parlament, intr-o absolut necesara completare a reformei fiscale, al carei prim pas a fost facut in decembrie 2004 prin instituirea cotei unice de impozitare a venitului persoanelor fizice si a profitului societatilor comerciale.
Imediat dupa anuntarea masurii de catre prim-ministru, s-au gasit tot felul de "proroci financiari", care, aidoma fostului premier Vacaroiu ori a fostului titular de la Finante, "platformistul" Ionut Popescu, au decretat ca aceasta masura ar echivala cu o suma neincasata la bugetul de stat de aproximativ 4-5 miliarde de lei noi.
Ca si in 2005, acesti "specialisti in materie de finante" de rit vechi, a caror logica economica nu o depaseste pe cea a unor contabili de bloc, pacatuiesc printr-o viziune excesiv de statica asupra incasarilor viitoare ale bugetului asigurarilor sociale. Acesti "experti" ignora, deliberat sau nu, un lucru de domeniul bunului-simt economic: o lege care impune o contributie rezonabila va genera intrarea in legalitatea economica si implicit plata unor sume de bani de catre angajatori, care inainte escamotau, prin diverse subterfugii juridice, angajarea unor muncitori. Altfel spus, o taxa rezonabila atrage dupa sine o crestere atat a numarului locurilor de munca legal declarate, cat si a fondurilor atat de necesare sanatatii publice.
Masura, desi poate fi pusa pe seama interesului politic al premierului, si desi este insuficienta (taxarea muncii prin diferitele contributii impuse angajatilor si angajatorilor se ridica la procentul de 45 la suta din cuantumul salariului), se constituie intr-o veritabila "reasezare politico-economica" in spectrul politic romanesc. Pentru prima data dupa 1990, un sprijin politic major pentru patronatul roman vine din partea fortelor politice de centru-dreapta (in speta din partea liberalilor), nu in primul rand din partea PSD, cum s-a intamplat in anii 1990. Mai mult, protectionismul mascat al "taxei de prima inmatriculare" ori promisiunile ministrului Economiei referitoare la autosatisfacerea energetica in proportie de 90 la suta in 2015 propulseaza PNL in postura sa istorica de principal sustinator al capitalului national.